Adaugă aici textul pentru subtitlu

Primirea unei plângeri pentru violență de gen, uneori chiar cu reținere, este o experiență care vă poate destabiliza. Este normal să simțiți furie sau frică și să vreți să „lămuriți lucrurile” vorbind cu cealaltă persoană. Tocmai acest impuls vă poate face cel mai mult rău. În acest articol vă explicăm, din perspectiva apărării și cu rigoare, cum funcționează procesul, ce trebuie să faceți și ce nu, și când o plângere poate fi considerată falsă din punct de vedere penal. Dacă nu vă este clar dacă în cazul dumneavoastră este vorba de violență de gen sau de violență domestică, consultați diferențele dintre violența de gen și violența domestică: se schimbă instanța și pedepsele.

Prezumția de nevinovăție: punctul de plecare

Articolul 24.2 din Constituție garantează oricărei persoane acuzate dreptul la prezumția de nevinovăție. În practică, aceasta înseamnă că:

• Sarcina probei revine acuzării (Parchetul și, după caz, acuzarea privată (acusación particular)).
• Pentru o condamnare este nevoie de probe în acuzare suficiente, obținute cu respectarea garanțiilor și administrate în cadrul judecății.
• Dacă rămâne un dubiu rezonabil, inculpatul trebuie achitat.

Totuși, în aceste proceduri, declarația persoanei care a depus plângerea poate constitui o probă în acuzare suficientă dacă instanța o consideră credibilă. De aceea, apărarea nu se poate limita la negare: trebuie analizată această mărturie și trebuie aduse elemente care să o contrazică.

Ce trebuie să faceți în primele ore

Dacă sunteți reținut sau citat în calitate de persoană cercetată (investigado), aveți dreptul să păstrați tăcerea, să nu declarați împotriva dumneavoastră și să fiți asistat de un avocat din primul moment (art. 520 LECrim). Vă explicăm în detaliu în serviciul nostru de asistență juridică pentru persoanele reținute pentru violență de gen.

• Nu dați nicio declarație înainte de a vorbi cu avocata dumneavoastră. O declarație improvizată la poliție poate conține contradicții care ulterior să fie folosite împotriva dumneavoastră.
• Nu acceptați o recunoaștere a acuzației (conformidad) fără să-i înțelegeți consecințele. În cadrul judecăților rapide (juicios rápidos), recunoașterea reduce pedeapsa cu o treime (art. 801 LECrim), dar presupune o condamnare, antecedente penale și, în cazul acestor infracțiuni, interdicția obligatorie de a vă apropia de victimă (art. 57.2 CP).
• Explicați-i avocatei întregul context: relația, separarea, dacă există o procedură de familie în curs, cine are copiii, certuri anterioare, mesaje recente.

Ce nu trebuie să faceți niciodată

• Nu o contactați pe persoana care a depus plângerea, nici direct, nici prin prieteni, rude sau rețele sociale, chiar dacă nu există măsuri. Orice mesaj poate fi interpretat ca presiune sau intimidare.
• Nu ștergeți mesaje, înregistrări audio, fotografii sau istoricuri. Chiar dacă credeți că ceva vă dezavantajează, ștergând puteți elimina și ceea ce vă avantajează, iar acest lucru transmite o imagine de ascundere. Avocata dumneavoastră va evalua ce trebuie prezentat.
• Nu publicați nimic despre caz sau despre ea. Pe lângă faptul că vă afectează apărarea, ați putea comite alte infracțiuni.
• Nu vă folosiți copiii ca mesageri. Dacă există minori, chestiunile legate de vizite se rezolvă pe cale judiciară.

Probele în apărare: cum se construiește apărarea

Este dificil să dovediți că ceva nu s-a întâmplat, de aceea apărarea lucrează pe două fronturi: aduce probe care contrazic relatarea și analizează credibilitatea mărturiei în acuzare.

Probe pe care este bine să le strângeți cât mai repede

1. Mesaje și conversații complete (nu capturi de ecran izolate), cu date, care arată tonul real al relației sau contrazic cele denunțate. Poate fi util un raport de expertiză informatică ce le garantează autenticitatea.
2. Localizare și înregistrări: geolocalizarea telefonului, pontajul de la locul de muncă, plățile cu cardul, taxele de autostradă sau biletele care atestă unde vă aflați.
3. Camerele de supraveghere: trebuie solicitate rapid, deoarece reglementarea privind protecția datelor obligă la ștergerea înregistrărilor în termen de cel mult o lună, cu excepția cazului în care sunt păstrate pentru a dovedi anumite fapte (art. 22.3 din Legea organică 3/2018).
4. Martori care au asistat la fapte sau au văzut starea ambilor înainte și după. Despre valoarea lor, consultați rolul martorilor în cazurile de violență de gen.
5. Rapoarte medicale care nu corespund mecanismului de producere a leziunilor descris sau absența lor atunci când relatarea le-ar face de așteptat.
6. Proceduri civile paralele: datele cererii de divorț sau de custodie, care pot fi relevante pentru evaluarea unor posibile motive.

Credibilitatea mărturiei

Jurisprudența Curții Supreme (Tribunal Supremo) folosește trei parametri orientativi pentru evaluarea declarației victimei atunci când aceasta este proba principală:

• Lipsa lipsei de credibilitate subiectivă: să nu existe motive ascunse (resentiment, răzbunare, interes economic sau într-un proces de familie) care să reducă fiabilitatea relatării.
• Verosimilitatea: relatarea să fie logică și coroborată cu date obiective periferice.
• Persistența în acuzare: relatarea să fie menținută fără contradicții relevante pe parcursul procedurii.

Este bine să fim preciși: existența unui divorț conflictual nu face automat ca plângerea să fie falsă, iar instanțele știu acest lucru. Apărarea trebuie să dovedească contradicții concrete, lipsa coroborării sau fapte obiective incompatibile cu relatarea.

Dacă și dumneavoastră ați suferit agresiuni, se poate lua în considerare o plângere proprie. Explicăm acest lucru în plângerile reciproce în cazurile de violență de gen.

Clasare, încetarea urmăririi și achitare

Procedura se poate încheia fără condamnare în mai multe moduri:

Niciuna dintre aceste soluții nu înseamnă, în sine, că plângerea a fost falsă: o achitare din lipsă de probe indică faptul că nu s-a dovedit ce s-a întâmplat, nu că s-a dovedit o minciună.

Acuzația și plângerea falsă (art. 456 CP)

Articolul 456 din Codul penal (Código Penal) pedepsește persoana care, cunoscând falsitatea sau cu disprețul temerar față de adevăr, atribuie altei persoane fapte care ar constitui infracțiune în fața unui funcționar judiciar sau administrativ obligat să le cerceteze. Condițiile sunt:

1. Atribuirea către o persoană concretă a unor fapte care, dacă ar fi adevărate, ar constitui infracțiune.
2. Să facă acest lucru în fața unui judecător, procuror, polițist sau alt funcționar care are obligația de a le cerceta.
3. Să știe că este fals sau să acționeze cu dispreț temerar față de adevăr. Nu este suficient ca faptele să nu fi putut fi dovedite.
4. Să existe o sentință definitivă sau o ordonanță definitivă de încetare a urmăririi ori de clasare în cauza principală. Numai atunci se poate proceda împotriva persoanei care a depus plângerea, din oficiu dacă există indicii suficiente de falsitate sau la plângerea persoanei vătămate.

Pedeapsa este închisoarea de la șase luni la doi ani și amendă dacă s-a atribuit o infracțiune gravă; amendă de la douăsprezece la douăzeci și patru de luni dacă era mai puțin gravă și amendă de la trei la șase luni dacă era ușoară.

În ceea ce privește frecvența, Raportul 2026 al Parchetului General al Statului (Fiscalía General del Estado) arată că, între 2009 și 2025, din 2.655.581 de plângeri pentru violență de gen, 191 s-au încheiat cu sentințe de condamnare pentru plângere falsă, ceea ce reprezintă 0,007 %. Datele nu includ cazurile care nu au fost niciodată cercetate ca atare, dar sunt singura cifră oficială disponibilă.

Întrebări frecvente

Pot fi condamnat doar pe baza cuvântului persoanei care a depus plângerea?

Da, este posibil. Curtea Supremă admite ca declarația victimei să constituie o probă în acuzare suficientă dacă trece de o examinare riguroasă a credibilității: lipsa motivelor ascunse, verosimilitatea cu coroborări obiective și persistența fără contradicții relevante. De aceea este esențial ca apărarea să analizeze în detaliu această mărturie și să aducă probe obiective care să o contrazică.

Ce se întâmplă dacă ea îmi scrie și eu am un ordin de restricție?

Nu răspundeți și nu mergeți la nicio întâlnire. Ordinul vă obligă pe dumneavoastră, nu pe ea, iar acordul persoanei protejate nu înlătură infracțiunea de nerespectare a măsurii (quebrantamiento), pedepsită cu închisoare de la șase luni la un an (art. 468.2 CP). Păstrați aceste mesaje fără să răspundeți și anunțați-o pe avocata dumneavoastră, care va evalua dacă este cazul să se ceară instanței modificarea măsurii.

Dacă sunt achitat, pot depune o plângere împotriva ei pentru plângere falsă?

Doar dacă există indicii că a mințit cu bună știință sau cu dispreț temerar față de adevăr. O achitare din lipsă de probe nu este suficientă. Articolul 456 CP cere, în plus, ca acea cauză principală să se fi încheiat cu o sentință definitivă sau cu o ordonanță definitivă de încetare a urmăririi ori de clasare. Avocata dumneavoastră poate evalua oportunitatea unei plângeri penale (querella) în funcție de ceea ce a rezultat din procedură.

Este o idee bună să accept o recunoaștere a acuzației în judecata rapidă?

Depinde de probele existente și nu trebuie decis niciodată în grabă. Recunoașterea reduce pedeapsa cu o treime, dar implică o condamnare definitivă, antecedente penale, interdicția obligatorie de apropiere și consecințe asupra custodiei și vizitelor copiilor. Dacă faptele nu sunt adevărate, este bine să studiați temeinic apărarea înainte de a accepta.

O apărare bună începe din primele ore. Celeste Pérez Bleda, avocată penalistă cu 20 de ani de experiență, apără bărbații denunțați cu o abordare riguroasă și respectuoasă față de proces, prin serviciul de apărare a bărbatului în cazurile de violență domestică și de gen. Dacă tocmai ați fost reținut sau citat, sunați la 607 449 491, disponibil 24 de ore din 24.